Contribuțiile pentru utilizarea resurselor de apă datorate de către producătorii de energie Administrației Naționale Apele Române (ANAR) din coordonarea Ministerului Mediului, pentru recuperarea costurilor managementului apei, cresc masiv, cu procente exprimate prin două cifre, a decis Guvernul în ședința de miercurea trecută, prin ordonanță de urgență.
Operatorul concesionar al serviciului public de apă potabilă și canalizare din Capitală, Apa Nova, companie controlată de gigantul francez al utilităților Veolia, a obținut autorizația de înființare a centralei fotovoltaice de 2,7 MW, care urmează să deservească stația de pompare Sud. Potrivit unor date prezentate anterior de Profit.ro, investiția este estimată la peste 2,5 milioane euro.
Operatorul concesionar al serviciului public de apă potabilă și canalizare din Capitală, Apa Nova, companie controlată de gigantul francez al utilităților Veolia, are în derulare un număr de 4 proiecte de construire de unități de producție de energie fotovoltaică, cu putere instalată însumată de peste 3,2 MW și costuri totale estimate ce depășesc 3 milioane euro, relevă date analizate de Profit.ro.
Grevele din Franța au avut impact asupra planurilor de întreținere a centralelor nucleare ale EDF, reducând producția, în timp ce compania spera ca aceasta să își revină de la un nivel scăzut al producției din ultimii 34 de ani, atins anul trecut, transmite Reuters.
Potrivit datelor Transelectrica, în România funcționează centrale de producție de electricitate pe bază de biomasă cu putere instalată totală netă de circa 124 MW. Cea mai mare și mai importantă, singura dispecerizabilă, este cea pe biomasă lemnoasă a Bioenergy Suceava, firmă care a aparținut până în 2019 grupului austriac Holzindustrie Schweighofer și care asigură încălzirea centralizată în municipiul Suceava.
Compania de stat Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, care a asigurat 54% din producția locală în prima jumătate a anului, pregătește o strategie care vizează reducerea la zero a emisiilor nete de CO2 ale activității sale până în 2050, în linie cu obiectivele Green Deal ale Uniunii Europene.
România dispune, oficial, de capacități de producere a energiei electrice cu o putere instalată totală de 20.579 MW, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), însă instituția este într-un proces de analiză pentru a stabili care dintre centrale mai funcționează cu adevărat, transmite Agerpres.
Fostul gigant de stat Termoelectrica, intrat în faliment în urmă cu 4 ani și care grupa în anul 2000, la înființare, 19 filiale de producție de energie electrică și termică în întreaga țară și avea circa 30.000 de salariați, fiind ulterior "spart" în mai multe entități locale, a reușit să vândă principalele active pe care le mai avea în portofoliu, respectiv termocentralele Borzești (județul Bacău) și Doicești (Dâmbovița), date în funcțiune în anii ’50-’60 ai secolului trecut.
Obligate de capacitatea vizibil tot mai redusă a centralelor de producție de energie electrică de a asigura integral consumul intern, reflectată de majorarea semnificativă a importurilor, dar și de previziunile îngrijorătoare ale Transelectrica, potrivit cărora România riscă să ajungă în curând să nu mai aibă nici de unde să importe curent electric pentru a "ține becul aprins", autoritățile au început în 2019 să șteargă din acte, prin retragerea licențelor, acele centrale care încă apar în statisticile oficiale de profil, deși nu mai sunt în funcțiune, "umflând" astfel artificial, pe hârtie, capacitatea de producție a României.
România riscă să ajungă în situația de a nu mai avea nici de unde să importe energie electrică pentru a-și asigura consumul intern dacă investițiile promise în capacități noi de producție nu vor fi realizate, reiese din ultima variantă a planului de dezvoltare pe 10 ani a rețelei, elaborat de operatorul de transport și sistem Transelectrica.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a început procesul de identificare a acelor unități de producție de energie care încă apar în statisticile oficiale de profil, deși nu mai sunt în funcțiune, "umflând" astfel artificial, "pe hârtie", capacitatea de producție a României, prima țintă fiind o sucursală a Complexului Energetic Oltenia.
Sistemul energetic românesc a fost aproape de blackout de 2 ori anul acesta, din cauza lipsei de investiții în centrale, a declarat Franck Neel, membru al directoratului OMV Petrom responsabil cu vânzarea și tradingul de gaze și electricitate.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) lucrează alături de ministerul de resort pentru a identifica acele unități de producție de energie care încă apar în statisticile oficiale de profil, deși nu mai sunt în funcțiune, "umflând" astfel, "pe hârtie", capacitatea de producție a României, a declarat președintele Autorității, Dumitru Chiriță, la conferința "Focus energetic".
Deși capacitatea totală instalată în centralele de producție de energie electrică din România era de peste 24.700 MW anul trecut, iar cea netă de producere – de 18.800 MW, puterea disponibilă netă asigurată era de doar 10.850 MW, din cauza volumului mare de putere indisponibilă compus în principal din unități de producție active "pe hârtie", dar aflate în conservare, și din parcuri eoliene și fotovoltaice cu producție intermitentă, care funcționează la putere maximă doar un număr mic de ore.
ANRE a stabilit ca prețurile de vânzare către distribuitori a energiei regenerabile produse de persoanele fizice deținătoare de mici centrale producătoare de energie verde să fie aceleași cu prețurile medii cu care operatorii de distribuție au estimat că vor cumpăra de pe piață anul acesta energia necesară acoperirii pierderilor din rețele.
Consumul și cererea mare de gaze naturale, precum și scăderea capacității de extracție de gaze din depozitele subterane de înmagazinare, pe fondul scăderii stocurilor, obligă sistemul energetic național să se bazeze până la jumătatea lunii martie pe centralele electrice care pot funcționa și cu păcură, prin creșterea rezervelor tehnologice de echilibrare care pot fi asigurate de aceste centrale.